02
Oct
07

Chestia lu’ Sile

Sile transpira. Doi insi tocmai iesisera cu fetele lungi. Picasera. Si copiasera de la aceeasi sursa proiectul. Ca si Sile.
Avantajul lui Sile era ca trebuia sa intre impreuna cu sursa, deci se putea baza pe un oarecare sprijin. Telepatic, in cel mai rau caz. Dezavantajul lui Sile era ca trebuia sa prezinte dupa sursa. Care, foarte probabil, stia ce scrie in proiect. Spre deosebire de Sile.
Ca un animal de prada, Sile ciuleste brusc urechile cand se aude miscare de scaune din sala. Ca un animal de prada mai mic, un animalut de prada, actually, pentru ca, pentru Sile, cel mai bine era sa treaca neobservat.

Sursa se aseaza la calculator iar profu’ incepe sa-i susoteasca bland in ureche. Sursa da din cap si incepe sa butoneze. Cauta ceva. Sile intinde gatul din spate si indreapta o ureche ciulita spre punctul de interes. Profu’ il vede si rade in barba. Sile revine intr-o pozite fireasca. Mai putin zambetul larg de Motan din Alice in Tara Minunilor. Sursa a gasit ce cauta, a modificat doua randuri si acum recompileaza. Da din cap si profu’ si scrie ceva in carnetel. Sursa a terminat. A luat 9. Sile transpira din nou: daca SURSA a luat 9…
E randul lui Sile. Profu’ pune haina pe scaun, ca un patrafir, si incepe sa susoteasca la Sile. Dupa doua susoteli isi da seama ca poate sa vorbeasca tare. Ba chiar e indicat – pentru moralul celorlalti. – Asa deci, Sile, nu prea vad comentarii in cod… – Pai sa vedeti dom’ profesor, l-am terminat abia aseara (yadda yadda bla bla) – Heh, ce nume ai pentru variabila asta, icspedoi, parca am mai vazut denumirea asta… – Hahahaha pai doar asta e, nu? rade Sile colegial. – Pai nu, raspunde profu’, necolegial, si rasul se stinge brusc.
– Bine, hai zi-mi ce face programul asta …
Hmm. Intrebarea e prea abstracta. Putea la fel de bine sa intrebe ce face calculatorul, in general.
– Ahem, pai…. E tema de proiect. Prelucreaza…. errr… fisierul de intrare, aaaa adica nu… ba da, insa…
Ptiu ce prost sunt, se gandeste Sile, am pe foaie tema. Si incepe sa recite: – „Programul trebuie sa har har hala hala punct si virgula etc.” Etc pana se uita la profu’ si vede ca ala deja se distra. Se opreste brusc, cu o expresie de „What??!!”
– Da, da, zice profu’, nu mai citi, zi-mi ce face efectiv programul tau.
– Pai,…., adica… ce se cerea, nu?
– Pe mine ma intrebi?
– Adica, da, sigur ca da.
– OK, da-i drumul… Celalalt buton… Nu, mai la dreapta, acolo e butonul de debug, tu trebuie sa-i dai run. Sile transpira. Usurare. Programul merge.
– Pai nu merge…
Sile e apucat de draci.
– Cum sa nu mearga dom’ profesor??
– Pai nu gaseste decat prima potrivire…
– Aaa… Si trebuia sa le gaseasca pe toate… Profu’ da din cap afirmativ.
– E, hai ca nu e greu. Colegul tau avea aceeasi versiune si a modificat nitel si a mers. Vrei sa incerci?
– A, nu, e OK asa, zambeste Sile fortat.
– Ba nu e OK asa, zambeste si profu’ – insist chiar… Crezi ca gasesti functia de cautare in cod?
Sile se incrunta, jignit profund: – Bineinteles!!!
Bineinteles pe dreaq. Cum mortii ma-sii o arata functia aia. Aha, ce destepti astia, fiecare functie incepe cu cuvantul „function”. Deci trebuie sa fie un „function” care se cheama „cautare” – cat de greu poate sa fie de gasit? Sunt numai…. CAAT? 14000 linii de cod. Sile transpira. Da search. Ce naiba, e ca in Word. Ce bine era daca stia numele functiei… In disperare de cauza, Sile incepe sa deruleze codul, mormaind indefinit „aici era, cum #$%$#^$% ca stiam ca e dupa asta, ba nu, #$^$%^&%* mea azi maine si…”
– Ia, da mai sus un pic ca ai trecut de ea…
Sile ingheata. Si transpira din nou. Da un pic mai sus, uitandu-se cu coada ochiului la prof. Mai sus un pic, inca un pic. Unde mah, ca nu scrie nici un „function” aici???!! Inca un pic, inca un pic…
– Na ca ai trecut din nou.
Sile fibrileaza. Profu’ ia mausul din mana lui tremuranda si ii selecteaza functia. Era doua randuri decat. Pai cum sa le vada bietul animalut?
– Ia zi ce functie e asta?
– Pai functia de cautare.
Sile nu mai are incredere. Si daca face misto de mine??
– Bine, bine, dar ce fel de functie e? Ce face?… Nu, te rog, nu-mi spune ca „cauta”… :)) ?
– …
– Asta e o functie de cautare recursiva pe arbore. Si arborele e argumentul pe care-l primeste si de regula este balansat inainte pentru optimizare.
Sile ia atitudinea condamnatului legat la ochi cu tigara in mana: – Aha…
Dupa care isi revine brusc si incepe sa turuie: – Da, si blah blah blah yadda yadda, care se afla in modulul de prelucrare a fisierului, si gal gal gal har har pe care le gasiti in clasa de aici.
Profu’ e nedumerit. Hopa… sa fie oare un licar de speranta? Ia din nou mausul si se duce mai jos in cod, si selecteaza alte doua linii, cam la fel ca functia de cautare. Chiar la fel, de fapt, daca Sile isi aminteste bine.
– Ia zi, asta ce e?
Sile se ofileste. Cine dreaq sa tina minte ce-a zis profu’ la prima faza?
– Asta… asta…… asta e chestia aia recursiva care ati zis-o mai devreme…


0 Responses to “Chestia lu’ Sile”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


Arhiva

Cele mai cautate


%d blogeri au apreciat asta: