07
Noi
07

Razboiul la italieni

Scena din Primul Razboi Mondial:
In transee, il capitano brave urla din toti rarunchii: -Avantiiiiii, camaradiiiii! – si porneste hotarat, cu sabia in mana la asalt.
In spate, doi camaradi, la o tigara, rezemati de zidul transeei, stile italiano, fara nici o intentie sa avanti. Unul ii zice celuilalt, aratand catre capitano:
-E, ma che bella voce!

***

In Noiembrie 1918, dupa batalia de la Vittorio Venetto, Imperiul Austro Ungar capitula si semna armisititiul cu Italia. In mod particular, actul de incetare a focului (nu armistitiul) a fost semnat in nordul Italiei de un oarecare general Dietz.
Acest act a fost publicat in lung si in lat, tiparit pe postere mari si lipit la toate colturile de strada, unde a fost ovationat si sarbatorit zile in sir. Posterul continea de fapt doar un fragment din actul original, evident ce era mai important, si se termina cu cuvintele „Fermato Dietz” – adica „Semnat: Dietz”. Ei bine, n-o sa credeti cati italieni nascuti in perioada aceea au fost botezati Fermato.

***

Peter Tomkins, unul dintre cei mai celebri spioni americani din al Doilea Razboi Mondial, infiltrat in Italia, povestea o scena destul de frecventa de la comandamentul general.
Il Generale X era chemat la telefon de Il Generale Y. Locotenentul anunta tare cu veneratie in voce:
– Al telefono!! Ce IL GENERALE!!!
La care generalul X, cel apelat, replica revoltat:
– E, si, si, ma QUAL generale??
Dupa ce afla, o zbughea catre telefon, ridica receptorul si iesea imediat cu el din cabina telefonica in sala de comanda, moment in care toata lumea facea liniste. Nimeni nu mai zicea nici pas, in receptoarele dispecerilor mai urlau din cand in cand infanteristii care cereau artilerie sau suport aviatic. Ntz! Nimic! Vorbeste generalul.
Dupa saluturile cordiale (5 minute – vremea cam capricioasa, ce va mai face nevasta? la sud de Napoli, la plaja, ce frumos… A mea? o, nu, sta la Roma) in cinci secunde se prezenta subiectul apelului, dupa care il Generale X se inrosea la fata si urmau 20 de minute in care cei doi se injurau ca la usa cortului fara sa se repete, vorbind simultan. Dupa care se relaxau si incheiau conversatia cu
-E, va bene, ciao! Si, si, grazie. Prego. A, no si preocupe, va bene! Ciao!


0 Responses to “Razboiul la italieni”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


Arhiva

Cele mai cautate


%d blogeri au apreciat asta: