02
Iun
08

Culori (2)

Continuam epopeea culorilor, nu pentru ca am fi depasit miraculos granita genetica de 8 biti (masculina) ci pentru ca ne mananca in curcoaz. ptiu, turcoaz. Si pentru ca nici Baronul nu se lasa mai prejos cu scarpinatul.

Maro havan
Culoare sexy, a dolofanului trabuc susţinut alene de buzele unei negrese dodoloaţe, despre care te temi că-ţi va reaminti live celebra păţanie.

Patanie: esti negru de meserie si te trezesti dupa o noapte wild, din care iti aduci aminte doar ca soarele a apus, in mod straniu, inspre vest. Langa patul gri zmotocel, ce se afla in jurul tau, gasesti una bucata negresa, relativ rotunda, cu un trabuc maro havan, dolofan, in – gura. Daca inca nu intelegi problemele existentiale la care ar trebui sa cugeti, iti reamintesc faptul ca esti de culoarea maro havan, dragul meu.

Roşu tiţian
Culoarea părului unei cucoane de care şi-a bătut joc un her stailist.

… sau Tizian, hehe.

Si ca tot veni vorba despre culori denumite dupa marii artisti care le-au dat nastere – sa nu uitam tricourile Negru Salam, cu „de Puta Madre” pe spate. Pardon, pe la spate.


Somon

În ipostaza de peşte de lux sau culoare trendy, deopotrivă semn distinctiv al bărbatului condus de consoartă spre faliment.

Nu obiectez asupra culorii trendy, intrucat performantele noastre cromatice sunt subiectul disputei. Dar ca peste de lux? Faliment??! T’es naive, voyons… Un peste de lux este jenant de profitabil.

Roz stins
Nuanţă belea, fără drept de existenţă din perspectivă masculină. Generează irascibilitate atunci când reclamă musai genţile, pantofii şi bijuurile cele mai golitoare de conturi.
(O bere celui care va aduce dovezi irefutabile despre existenţa unui hominid masculin care să recunoască şi mai ales agreeze această culoare.)

O bere si de la mine celui care va aduce dovezi irefutabile (sau re-futabile) despre existenta acestei culori. Gentile, pantofii si bijuurile nu se considera dovezi, decat daca li se da foc si se fotografiaza dupa ce sunt stinse, si inainte, pentru a proba 1) ca erau roz si 2) ca acum sunt stinse.

Corai
Un fel de portocaliu mai cochet şi cu bun simţ.

… decat mine, desigur. Pfff… !! Poi sa-i ceri lu’ Corai asta inghetata si plimbare prin parc data viitoare!
Eu o sa stau acasa, si o sa studiez imperecherea intre portocali (ca mine) si portocale. Da, stiu, sunt un porcocal. Raraito!

Cafea cu lapte
Culoarea înrobirii. Prima cafea cu lapte adusă la pat marchează începutul sclavagismului şi deschide drumul spre transferul subtil de la „maşina mea” spre „maşina şi conturile noastre, Pisi”.

Depinde desigur si de destinatie. Daca bunaoara, este „cafea si breakfast aduse la pat, Pisi” nici macar nu se cheama sclavagism, ci dresaj. Poate insa sa fie cafea destinata unei transformari moderniste, pe furis, a unei rochii culoarea ierbii intr-o rochie culoarea zgurii. Ma-sii. C-asa-i in tenis.

Grej
Un beige care a băut bere după vin în seara precedentă.

O rectificare : acesta este „grej bleah”. Exista si „grej miorlau” – asa este pisica mea – atasez poza drept dovada… musette

Blond nisipiu
Principala sursă mondială de producere a verdelui acid.

Verde acid
Culoarea ultimei priviri pe care o vede un Ghiţă, după ingerarea ingenuă a plutei arse strecurate subtil în băutură şi înainte de a realiza (în goana disperată spre toaletă) legătura dintre numita privire verde acid şi propria-i infam-nevinovată privire de mai devreme către blondul nisipiu de la masa alăturată.

Mda. Blonda nisipie isi aranjeaza cochet sutienul si numara inca un Ghita. Ce le face la astia, ii cloneaza? Nu, serios, natural nu pot aparea atatea accidente.

Verde petrol
Culoarea banilor şi a bunăstării. În fapt a căcărezei de vrabie de pe cămaşa mumos călcată pentru board-ul de la prânz, însemn distinctiv al baftei care va sugera şefului (dacă e un om simţit) să se simtă de-o mărire sau primă.

E… Costello, Costello … Ti facio o propunere pe cari non poi refuzare… Va fa’n (beeeeep). Io am instalatto artileria anti-vrabie. Tutto che vola peste la mia machina (il nuovo Opel Maranello Miocardo Firfirello) si facia materiallo per gli perne, subito.

Vişină putredă
Nuanţa cămăşii tale albe (după o tentativă eşuată de albire), în urma proximei frâne intenţionat-bruşte pe care o vei pune din pură plăcere, spre ofuscarea următorului şofer idiot care te-o călca pe bătături. Modalităţile de producere a acestei nuanţe – încă nedezvăluite, dar cu siguranţă multiple.
(Orice asemănare cu o ameninţare în public este complet intenţionată şi intră sub incidenţa clasicului „ţi-am zis io!. nu m-ai ascultat!..”)

Eh, daca nu e cu sambure…

Azuriu
Nuanţa splendidului cer senin de vară, în timpul visului în care, fericit, găseşti în sfârşit un boschet în plin deşert, spre alinarea ofului tău presant de după trei beri.
Erată: Culoarea există doar în acea parte a visului în care încă nu ai realizat că boschetul uşurării tale e un vis, iar realitatea crudă e patul – moment în care azuriul se transformă în nuanţa bleuăleuşivaidemine.

Posibil sa fie corect, insa e de retinut ca eu inca dorm, si sunt fericit, in vis, iar realizarea realitatii crude se face de catre colega (sau colegele) din pat. Admit totusi ca exista posibilitatea ca azuriul din visul meu sa se transforme in final in maro havan …

Prăzuliu
Instrument de strepezire a retinei, culoare pisicoasă şi fufelnică.

Sincer, nu mi se pare. Este o culoare neaosa olteneasca. Acuma, la ce nivel de imperialism ati ajuns, (fufelor), imi imaginez ca vi se strepezeste retina sensibila si la sarmaliu, si la black-zaibar, si la jaune-mamaligue. Sta-v-ar lentila de contact pe ochi!!!

Indigo
Dovada clară, carnală şi de neascuns (că e pe ochi) a faptului că ai comis-o cu ceva în seara precedentă şi, după tigaia aterizată în cap, ai mai şi dormit pe preş, „învelit cu fata de la pagina 5”, pentru a cita un clasic în viaţă.

E, las’ Marghioalo, ca blondele mele stie ca pentru ele ma incaier cu oricine… Doar sa pupe ele si trece. Ca atare, o sa beau in cinstea ta o sticla de vodca, pe care am ascuns-o in acvariu, numa numa sa pot si eu dormi cilivizat cu tine-n pat far’ sa ma spariu. Hic! ptiu, Sic!

Culoarea fildeşului
Ceva cam ca culoarea untului, dar totuşi nu alb murdar, şi nici beige pal. Trebuie o schemă.

Ba nu, nu trebuie. Deschizi gura si te uiti in oglinda. Ala e fildesul. Unele animale sunt vanate pentru el. Zi mersi.

Banan (Variantă: roz-banan)
Culoare păgână, indescifrabilă şi uşor odioasă. În acest caz, până la lămurirea provenienţei adevărate, aprob că este o nuanţă care se poate obţine şi prin mângâierea unui material alb cu o banană trecută de prima tinereţe.

… sau mangaierea unui material roz, finut imblanit, cu o banana tanara si viguroasa… de unde si numele „roz-banan”…

Turcoaz
Culoare normală, recognoscibilă chiar şi de către bărbaţi, todo bien. Mai puţin preţul colierului de turcoaze s-i-m-p-l-e, fără niciun chil de platină pe lângă, jur, în valoare de 146 milioane lei vechi, la Cellini din Mall, ‘ca-ţi-aş !!

Nu, chiar imi propusesem sa fac misto de fufa proasta de la Cellini – care s-a uitat la noi, cand ni l-a aratat, ca si cum facea asta doar pentru ca scrie in job description-ul ei, dar nu-si imagina altfel ca am avea finetea (si desigur banii) pentru a aprecia ceva atat de sublim. M-am gandit sa trec in fiecare zi pe acolo, sa cer sa vad colierul si sa intreb politicos cat mai e. „Ah, tot 14.600RON? Da… Ma scuzati, cat inseamna asta in Euro? Dar in Lire Sterline – nu va deranjez nu? – atata doar ca am mai multe conturi in valute si n-as vrea sa intru in vreun depozit de investitie pentru un maruntis de-asta… Dar n-aveti cumva modelul asta si cu turcoaze rosii? Haideti domnisoara, lucrati la Cellini si nu stiti ce-s alea? Din Groenlanda, acolo sunt minele de turcoaze rosii, langa ecuator – foarte rare si scumpe, fiindca e periculos, cum te apleci sa ridici turcoazul, sare crocodilul pitic de Groenlanda si te musca de fund.”

Culoarea vântului turbat
Varietate cromatică, musai de recunoscut în privirea unei cocoane. Joacă rolul focului de avertisment sau al tocului tras în fluierul piciorului pe sub masă.

… sau culoarea gandului iute, care-ti fluiera una inapoi, tot pe sub masa, de-ti vine sa te trombonesti pe tine si ti se incruciseaza ochii peste nasul inverzit brusc.


5 Responses to “Culori (2)”


  1. 1 Anonima
    Iunie 2, 2008 la 2:20 pm

    😀 si daca o dresez pe Musette sa joace fotbal nu cu ghemul ei de hartie, ci cu blackberry-ul tau iubit?😀 Las ca o conving, ca de la muiere la femela.

  2. Iunie 2, 2008 la 5:37 pm

    @ anonimoaso…daca dai in musette, dai in mine , dai in tine dai in fabrici si uzine…zzzzzz
    Din catalogul de culori nexplorate de voi .. homework…🙂
    purple with a purpose
    osaka- to- me
    I’m Indi-a mood for love
    grape wall of china
    do you lilac it
    blue my mind
    vould U like A lick-Enstein
    coral mood- ern
    puerto valarta violenta
    argenteeny pinkini
    st.petersburgundy
    catherine the grape russian
    moskow the red
    kreme de la kremlin
    dress’o empresso
    blushingham palace
    curry up don’t be late
    a true ab- original
    don’t be KOI with me
    you’re suck a kabuki
    ckeek to ckeek….
    cy , J’eaned’ark🙂

  3. 3 Aky
    Iunie 4, 2008 la 6:55 am

    HA ! Raspunde la Asta, terenegule!
    Sa-nteleg ca ramasesi fara inspiratiune de contra-atac de n-ai mai replicat la oua mea manusa fluturata-n nas? Deh, daca te uiti la ochi gri-verzui, pereti albastri cu picatele albe, nuante noi de bleu chilotiu.. 😀

  4. 4 C.
    Iunie 4, 2008 la 1:33 pm

    Când eşti negru, înseamnă că ţi-e un dor nebun de alb.

    Ochii verzi nu trebuie crezuţi; înverzesc în fiecare dimineaţă, şterg griul de cu o zi în urmă, neatinşi de rugina durerii sau seceta dezamăgirii, îmbobocesc cu zâmbet şi îneacă în foşnet nou orice ruină.

    Cerul albastru-fără.-nor e al lui Sisif. Norii (odihnă lină, Petru Cretia). Norii sunt binecuvântarea, dovada că viaţa e un prilej, că fiecare oră e un culoar cu uşi. Norul te obligă să crezi copilăreşte, să speri fără disperare şi să iubeşti, necondiţionat şi neataşat.

    (… şi totuşi, ochii verzi înfuriaţi, îmblânziţi de linişte, recunoscători, hotărâţi să răsplătească o minune, autoacuzatori sau cu coada între picioare – ce culoare au?)

    Gri. O tragedie faţă de alb, dar o binecuvântare faţă de negru. Şi, oricum, un fertil început de dialog.

    Roşu aprins – arborat ca o declaraţie de război care tună cu voce mută „ia-mă prizonier! fă din mine sclavul ce arde miresme dinaintea-ţi! ”. Roşul nebun, râzând în hohote de femeie-flacără almodovariană.

    O dimineaţă din cele fără timp şi perisabilitate, ce culoare are? A se verifica musai pe pipăite, cu ochii închişi, între orele 5 şi 6.30, când celelalte simţuri nu au apucat să-şi îmbrace arsenalul de minciuni.

    Culmea, ceea ce leagă culoarea pe care o văd eu de culoarea pe care o vezi tu nu are nimic de-a face cu văzul🙂

  5. Ianuarie 8, 2009 la 9:16 pm

    god!!
    cine te`o mai intelege!!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


Arhiva

Cele mai cautate


%d blogeri au apreciat asta: